Capitala Romaniei este situata in centrul Campiei Romane, pe apele Dambovitei si ale Colentinei, la 100 km de Carpati si 60 km de Dunare. Asezat la intretaierea unor mari drumuri comerciale, vechiul "targ al lui Bucur" este de peste 500 ani capitala Tarii Romanesti, apoi a Romaniei. Suprafata sa este de 228 km, avand o populatie de aproape 2.000.000 de locuitori.

Relieful sau este de campie, cu cateva coline sterse. Cursul raului Dambovita este in prezent amenajat pe teritoriul municipiului. De-a lungul raului Colentina, formele de relief au favorizat aparitia unui lant de lacuri, care dau farmec orasului, aflate in cateva parcuri si in imprejurimile Bucurestiului (lacurile Herastrau, Tei, Floreasca, Pantelimon, Mogosoaia, Chitila, Baneasa etc.).

Din vechiul Bucuresti s-au pastrat doar putine locuri. Curtea Veche este ansamblul cel mai reprezentativ de constructii din epoca de inceput a cetatii de scaun (secolele XV-XVIII). Vlad Tepes va construi o cetate mai puternica. Langa vestigiile vechii resedinte domnesti se afla o biserica zidita de Mincu Ciobanul, in anii 1545-1547. In imediata lor apropiere s-a nascut centrul comercial al targului de mai tarziu, Lipscani.

Sub constructiile de azi se gasesc , insa, si urme ale unor vechi asezari din epocile de inceput ale istoriei si din antichitatea daca si daco-romana.

Numele, mentionat prima data in veacul al XV-lea, se spune ca s-ar trage de la cel al unui cioban, pe nume Bucur, care si-ar fi oprit aici oile si ar fi hotarat sa ramana. Devine cetate de scaun a Tarii Romanesti din a doua jumatate a secolului al XV-lea , in conditiile in care era nevoie ca domnitorul sa mai aiba un refugiu sigur, in cazul in care desele incursiuni turcesti ar fi pus in pericol vechea cetate de scaun a Targovistei. In vremea lui Serban Cantacuzino (1678- 1688) s-a construit mult in Bucuresti, si mai ales in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1688-1714): Palatul Mogosoaia, Podul Mogosoaiei prima mare artera de ciculatie, pe traiectoria ramasa si azi a Caii Victoriei. A cunoscut, ca orice mare aglomeratie urbana, incendii, ciuma, holera, razboaie, dar dezvoltarea sa a continuat, favorizata fiind de pozitia-cheie intre drumurile comerciale venind dinspre Dunare, Marea Neagra, Moldova si Transilvania.

Va fi centrul Revolutiei de la 1821 a lui Tudor Vladimirescu si inima revolutiei modernizatoare de la 1848, in Tara Romaneasca. Din 24 ianuarie 1859, prin unirea celor doua principate romane , Tara Romaneasca si Moldova, capitala se va stabili la Bucuresti. Tot aici va ramane si dupa Marea Unire de la 1918.

Centru cultural si universitar al Romaniei, Bucurestiul detine un imens patrimoniu de arta arhitecturala si peisagistica. Cele mai vechi constructii, pastrate neatinse de timp sunt pe langa Curtea Veche, si Spitalul Coltea (primul din Bucuresti, 1704), Casa Melik, Hanul lui Manuc si Foisorul de Foc. Cateva manastiri au fost inglobatein dezvoltarea ulterioara a orasuluui: Mihai Voda (ctitorita de Mihai Viteazu, a fost mutata din loc in timpul regimului comunist), Radu Voda, Plumbuita (secolul XVI), Antim(secolul XVIII), existand si multe4 biserici care si-au creat, datorita aspectului deosebit, un renume: Marcuta (secolul XVI), Fundenii Doamnei (secolul XVII), Kretzulescu (secolul XVIII), Stavropoleos (secolul XVIII), Sfantu Gheorghe Nou (secolele XVIII-XIX), Doamnei (secolul XVII), Icoanei (secolul XVIII) si multe altele.

Familiile boieresti care s-au stabilit in capitala si-au ridicat palate in spiritul vremii: Palatul Ghica (al domnitorului Grigorie Dimitrie Ghica, 1882), Sutu (1833, in prezent adapostind Muzeul de Istorie si Arta al Bucurestilor), Cantacuzino(1898-1900, in prezent Muzeul George Enescu). Palatul Cotroceni a fost resedinta regelui Ferdinand (in prezent sediul presedintiei). Imensul si controversatul Palat al Parlamentului (fost "Casa poporului") a fost construit in 1984-1989, este cea mai mare constructie administrativa din Europa, a doua in lume dupa cladirea Pentagonului.

In centrul orasului, langa Palatul Regal, a fost construit, prin subscriptie publica, un simbol al capitalei, Atheneul Roman (1887-1888).

Peste 40 de muzee are Bucurestiul! Majoritatea sunt si cele mai mari din tara: Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul National de Arta a Romaniei, Muzeul de Istorie Naturala Grigore Antipa, Muzeul Militar National, Muzeul Literaturii Romane, Muzeul Taranului Roman, Muzeul Colectiilor de Arta, Muzeul Pompierilor, Muzeul National Cotroceni, Muzeele Memoriale: George Enescu, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Nottara, Cornel Mendrea, George Bacovia, George Calinescu si multe altele.

Arcul de Triumf troneaza langa Parcul Herastrau si numeroase alte monumente au fost ridicate in cinstea eroilor patriei, aflate la intretaierea marilor bulevarde.

Cartierele Bucurestiului sunt aerisite de cateva cautate zone de agrement: parcurile Cismigiu (aproape de centrul civic), Herastrau (cu marele lac, avand Muzeul Satului in apropierea sa), Carol, Tineretului, Colentina etc. O Gradina Botanica este intretinuta si de Universitate. Alte cateva zone de agrement se gasesc in jurul unor lacuri: Tei, Straulesti, Balta Alba.

In imediata vecinatate a Bucurestiului, pe teritoriul administrativ al judetului Ilfov, o multime de lacuri si paduri ii primesc pe cei dornici de o iesire la aer liber. Astfel, lacuri si paduri se gasesc la : Snagov, Caldarusani, Cernica, Mogosoaia etc. Multe manastiri isi cheama aici pelerinii la fiecare sarbatoare (Cernica, Caldarusani, Snagov, Pasarea etc.). La Mogosoaia se afla un palat ctitorit de Constantin Brancoveanu (1702), ce adaposteste un muzeu de arta brancoveneasca.

Bucurestiul este principalul nod feroviar si rutier al Romaniei. Este deservit de aeroportul Baneasa si de aeroportul international Otopeni.